pupăíre, pupăíri, s.f. (înv.) 1. sunet scos de pupeze când cântă; pupuit, pupăit. 2. (pop. și fam.; despre oameni) flecăreală, clevetire. 3. orăcăială, orăcăit. Vezi definitia »

SCUTÍRE, scutiri, s. f. Acțiunea de a scuti și rezultatul ei. ♦ Privilegiu acordat cuiva de a nu presta anumite servicii, de a nu plăti anumite dări etc.; (concr.) document, act care conține un asemenea privilegiu. – V. scuti. Vezi definitia »

MÂHNÍRE, mâhniri, s. f. Faptul de a (se) mâhni; sentiment de întristare, îndurerare, amărăciune, supărare; mâhniciune. – V. mâhni. Vezi definitia »

DEVELOPÁRE s.f. Acțiunea de a developa și rezultatul ei; operație de revelare și de fixare a imaginilor (de) pe clișee și hârtii fotografice. [< developa]. Vezi definitia »

BIOACUMULÁRE s. f. proces de acumulare în structura solului a substanțelor organice rezultate în urma descompunerii resturilor de plante și animale. (după fr. bioaccumulation) Vezi definitia »