Definita cuvantului învestitură
ÎNVESTITÚRĂ s. f. 1. (în evul mediu) act solemn prin care cineva era învestit cu o demnitate, cu un drept etc. ◊ act prin care seniorul acorda vasalului său un beneficiu, o feudă. 2. act de numire și de confirmare în funcție a unui prelat. 2. act prin care un partid politic desemnează un candidat pentru o funcție electivă. 4. vot de ~ = act prin care o adunare (parlament) dă unui om de stat misiunea de a constitui guvernul. (< fr. investiture)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu învestitură
PLĂCINȚÍCĂ, plăcințele, s. f. 1. Diminutiv al lui plăcintă; plăcintuță. 2. (Bot.; reg. la pl.) Bulbuci (Trollius europaeus). – Plăcintă + suf. -ică. Vezi definitia »
PROLÉPSĂ s. f. 1. evocare în avans a unui eveniment ulterior. 2. procedeu în a plasa un cuvânt în propoziția care precedă pe cea în care ar trebui să fie. 3. figură retorică prin care se previne o obiecție; precepție. (< fr. prolepse, gr. prolepsis) Vezi definitia »
DERIVÁBILĂ adj. (mat.) funcție ~ = funcție care admite o derivată. (< fr. dérivable) Vezi definitia »
MOROÁICĂ, moroaice, s. f. (În superstiții) Strigoaică. – Moroi + suf. -oaică. Vezi definitia »
FILÍPICĂ, filipice, s. f. (Livr.) Discurs violent și cu caracter acuzator, pronunțat împotriva unei persoane. – Din fr. philippique. Vezi definitia »