STÁDIE, stadii, s. f. Miră sau riglă gradată în centimetri, care servește în topografie la măsurarea indirectă a distanțelor terestre sau a cotelor relative ale punctelor de pe teren. – Din fr. stadia. Vezi definitia »

TAHIRITMÍE s. f. tahicardie. (< engl. tachyrhytmia) Vezi definitia »

AMIMÍE s. f. pierdere patologică a capacității de exprimare prin mimică a unor stări afective, idei etc. (< fr. amimie) Vezi definitia »

ELEVÁȚIE, elevații, s. f. 1. Reprezentare grafică, la o scară dată, a fețelor exterioare ale unei construcții, mașini etc. 2. Parte a unui zid, a unei pile sau a unei culee de pod situată deasupra terenului. 3. Fig. Însușirea de a fi elevat. – Din fr. élévation, lat. elevatio. Vezi definitia »

INSTALÁȚIE s. f. 1. instalare (I,1). 2. ansamblu de construcții, aparate, mașini etc. montate împreună pentru a îndeplini anumite operații sau funcții. (< fr. installation) Vezi definitia »