BISMUTÍSM s.n. Intoxicație cu săruri de bismut. [< fr. bismuthisme]. Vezi definitia »

PRIMITIVÍSM s. n. 1. caracter primitiv; primitivitate. 2. denumire dată oricărei tendințe de a căuta căi sau modele într-o cultură mai puțin evoluată din trecut. ◊ școală de pictură care, din atenție pentru fond, înlătură tot ce e adăugat de civilizație; imitarea cu bună știință a „primitivilor” (I, 3). 3. falsă naivitate sau simularea naivității în creația literar-artistică. (< fr. primitivisme) Vezi definitia »

APOSTERIORÍSM s. n. Concepție filosofică potrivit căreia toate cunoștințele se capătă prin experiență individuală. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. apostériorisme. Vezi definitia »

SEPARATÍSM s. n. Tendință de separare, de desprindere dintr-un grup social (constituit); izolare, atitudine singuratică. – Din fr. séparatisme. Vezi definitia »

SERVOMECANÍSM s. n. mecanism al unui regulator care acționează asupra mărimii sau a parametrului de reglat. (< fr. servomécanisme) Vezi definitia »