MAGNÉT s.m. Corp care are însușirea de a atrage fierul. [Pl. -eți, (rar, s.n.) -turi. / < germ. Magnet, cf. lat., gr. magnes < Magnesia – oraș din Asia Mică, unde au fost descoperite în antichitate minereuri magnetice]. Vezi definitia »

TABURÉT s. n. scăunel rotund sau pătrat, fără spetează. (< fr. tabouret) Vezi definitia »

SOVIÉT s.n. (În fosta U.R.S.S.) Organ al puterii de stat centrale și locale, format din deputați aleși de cetățeni. [Pron. -vi-et. / < rus. soviet]. Vezi definitia »

APOLOGÉT, apologeți, s. m. Apărător, adept al cuiva sau a ceva. – Germ. Apologet. Vezi definitia »

KNESSÉT s.n. Parlament unicameral al statului Israel. [< engl., fr., it. knesset < cuv. ebraic]. Vezi definitia »