destrăbălá (-léz, -át), vb. – A corupe, a vicia, a perverti. Origine necunoscută. Prezența lui b intervocalic, ca și lipsa mărturiilor vechi, ne fac să credem că este vorba de un cuvînt modern, poate it. (s)traballare „a oscila”. Nu este posibilă der. din lat. *disterebellāre (Densusianu, GS, V, 358). Vezi definitia »

CAPELÁ vb. tr. a lega o parâmă de un catarg, de o vergă, pentru a le susține. (< fr. capeler) Vezi definitia »

scula Vezi definitia »

ETIOLÁ vb. I. tr. (Biol.) A produce o etiolare. [Pron. -ti-o-. / < fr. etioler]. Vezi definitia »

DEGONFLÁ vb. tr., refl. a (se) dezumfla. (< fr. dégonfler) Vezi definitia »