VICLENÉȘTE adv. (Înv. și arh.) În mod viclean. – Din viclean + suf. -ește. Vezi definitia »

PERÉTE, pereți, s. m. 1. Element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat), făcut din zidărie, din lemn, din piatră etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul. ◊ Loc. adj. De perete = care este fixat, prins de perete. Lampă de perete. ◊ Loc. adj. și adv. Perete în perete = cu unul din pereți comun sau lipit de cel al încăperii vecine; p. ext. (care este) în imediata vecinătate a (locuinței) cuiva. ◊ Expr. A da (sau a deschide, a lasa, a izbi etc.) ușă (sau poarta) de perete = a deschide larg, la maximum ușă, poarta. A se da (sau a se izbi, a se bate) cu capul de pereți (sau de toți pereții) = a fi deznădăjduit; a regreta enorm o greșeală făcută. De când (se) scria musca pe perete = de demult. Între patru pereți = a) la adăpost; b) în secret; izolat. Pereții au ochi (sau urechi), se zice pentru a atrage cuiva atenția să fie precaut, să se ferească atunci cînd spune ceva (secret). A vorbi la pereți = a vorbi zadarnic, fără să fie ascultat. 2. Masiv pietros care se înalță (aproape) vertical. 3. Parte a unui obiect, a unui sistem tehnic etc. care se aseamănă cu un perete (1), mărginind, izolând, protejând; piesă dintr-un sistem tehnic care are rolul de a separa între ele anumite spații sau sistemul tehnic de spațiile înconjurătoare. ♦ Element anatomic, membrană etc. care înconjură o cavitate a corpului. [Var.: (reg.) păréte s. m.] – Lat. paries, -tis. Vezi definitia »

MORDACITÁTE s.f. (Liv.) Caracterul mușcător, usturător al unui cuvânt sau al unei vorbiri. [< fr. mordacité, cf. lat. mordax – mușcător]. Vezi definitia »

ONCTUOZITÁTE s. f. 1. faptul de a fi onctuos (2); atitudine, comportare insinuantă. 2. (tehn.) calitate a unui lubrifiant de a se menține continuu între două suprafețe care alunecă una peste alta sub presiune. (< fr. onctuosité) Vezi definitia »

Este procedeul prin care cafeaua verde (si anume structura sa moleculara) se transforma printr-un aport important de caldura („prajire”), dintr-un bob dur si practic inodor intr-un bob umflat. In acest proces, bobul se usuca, pierde cam 15-20 din greutate si isi mareste volumul cu 1/3. Torefactia poate dura intre 1minut si 30secunde si 20 minute, in functie de procedeul si tehnologia aleasa. Vezi definitia »