FÓRȚĂ s. f. 1. putere fizică, tărie, vigoare. ♦ tur de ~ = acțiune care cere multă putere, îndemânare și energie; ~ de muncă = capacitatea de muncă a omului, totalitatea aptitudinilor lui fizice și intelectuale datorită cărora el este în stare să producă bunuri materiale; ~ de producție = categorie economică desemnând una din laturile modului de producție, care include mijloacele de producție și forța de muncă atrase în procesul de producție. ◊ energie morală. ◊ aptitudine, capacitate. 2. ~ e armate = armată, unități militare. 3. energie, putere naturală, element al naturii. 4. (fiz.) cauză care scoate, un corp din starea de repaus sau de mișcare sau care schimbă direcția și viteza mișcării. ♦ ~ de tracțiune = forță exercitată de un vehicul motor asupra unei mașini sau a unui vehicul pe care îl remorchează. 5. putere de constrângere, violență. ♦ caz de ~ majoră = situație în care cineva nu poate acționa după voință din cauza unor împrejurări care îl domină; prin ~ a împrejurărilor = constrâns de împrejurări. (< fr. force, it. forza) Vezi definitia »

palmă, palme s. f. o mie de lei. Vezi definitia »

TANDRÉȚĂ s.f. v. tandrețe. Vezi definitia »

câșlă s.f. 1. (înv.) cartier de iarnă (tătăresc). 2. (înv.) așezământ provizoriu (tătăresc). 3. așezământ provizoriu de păstori; stână, târlă. Vezi definitia »

centúră (centúri), s. f. – Curea, cordon, cingătoare. Fr. ceinture. – Der. centiron (var. cinturon, vulg. cintiron), s. n., din fr. ceinturon. Vezi definitia »