REGURGITÁȚIE s. f. 1. regurgitare. 2. încărcare cu apă până la revărsare. (< fr. régurgitation) Vezi definitia »

TAHIFEMÍE, tahifemii, s. f. (Med.) Manifestare patologică constând în accelerarea exagerată a ritmului vorbirii. – Din fr. tachyphémie. Vezi definitia »

sfârnăríe s.f. (înv. și reg.) 1. negustorie. 2. (fig.; reg.) șarlatanie. Vezi definitia »

INGINERÍE s.f. Profesiunea de inginer. [Gen. -iei. / cf. it. ingegneria]. Vezi definitia »

ULTRAMICROCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care se ocupă cu reacțiile chimice dintre cantități de substanță de ordinul milionimii de gram. [Gen. -iei. / < fr. ultramicrochimie]. Vezi definitia »