coropișníță (coropíșnițe), s. f. – Insectă dăunătoare (Gryllotalpa vulgaris). – Numeroase var.: coropijniță, coropiștniță, conopișteriță, cînepișteriță, (cu)coanachifteriță. Probabil din bg. konopištica, și este de la konopĭ „cînepă” (DAR). Este posibil și să se plece de la sl. skoropošĭštĭnŭ sau skoropodvižĭnikŭ „mobil, agil”, de la skorŭ „rapid”; în acest caz celelalte forme ar fi ceea ce par, adică etimologii populare. Din sl. šturici „animal” după Miklosich, Slaw. Elem., 53; de la konoplja šturici „animal de cînepă”, după Philippide, Principii, 108. Vezi definitia »

PITÍCĂ, pitice, s.f. – V. pitic² (3) [DEX'98] Vezi definitia »

motrúnă, motrúne, s.f. (reg.) femeie prea îmbrobodită. Vezi definitia »

CARAMÉLĂ, caramele, s. f. Bomboană făcută din caramel amestecat cu diferite substanțe colorante și aromatice. [Var.: carameá s. f.] – Refăcut din caramele (pl. lui caramel < fr. caramel). Cf. it. caramella. Vezi definitia »

mătreáță (-éțe), s. f. – 1. Epidermă descuamată de pe pielea capului. – 2. Lintiță (Peplis portula). – 3. Plantă acvatică. – 4. Lichen (Usnea barbata). – Var. mătriță, s. f. (Trans., plantă, Zannichellia palustris). Megl. mătriță. Origine necunoscută. Nici una dintre der. propuse nu este convingătoare. A fost considerat drept der. al lui mătură cu suf. -eață și cu sensul de „ceea ce se scoate, se separă la curățat” (Cihac, II, 190; Philippide, Principii, 63; Iordan, Dift., 56; Scriban). Der. de la un lat. *matricia (Candrea-Dens., 1071; Spitzer, Dacor., IV, 641; REW 5406; Candrea), atrăgătoare prin paralelismul cu mătrice, nu este clară semantic. Nu sînt posibile următoarele ipoteze (legat cu it. materasso ‹ arab. matrah, cf. sp. almadraque, după Tiktin; din lat. tarmes „car (entom.)”, cu ajutorul unei metateze a lui *trămeață după Giuglea, Dacor., III, 603; din gr. μαδάρος, după Diculescu, Elementele, 479). E cuvînt de uz comun (ALR, I, 11). Vezi definitia »