POSTTÓNIC, -Ă adj. (despre silabe, sunete) așezat după o silabă tonică sau după un sunet accentuat. (< fr. posttonique) Vezi definitia »

CEFÁLIC, -Ă, cefalici, -ce, adj. Care aparține capului, care se referă la cap; al capului. ◊ Arteră cefalică = carotidă. – Din fr. céphalique, lat. cephalicus. Vezi definitia »

GRECO-CATÓLIC, -Ă, greco-catolici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de biserica unită, privitor la biserica unită. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a aderat la biserica unită. – Grec + catolic. Vezi definitia »

INTERCONSONÁNTIC, -Ă adj. (Lingv.) Plasat între două consoane. [Cf. fr. interconsonantique]. Vezi definitia »

HIPERCRÍTIC, -Ă I. adj. exagerat de, foarte critic. II. s. m. critic sever; cusurgiu. (< fr. hypercritique, germ. hyperkritisch) Vezi definitia »