MELOPÉE s.f. 1. Arta declamației la vechii greci; arta de a compune muzică (pentru versuri). 2. Melodie monotonă, lentă, dar ritmică; recitativ. ♦ Melodie. [Pron. -pe-e, pl. -ei, -ee. / < fr. mélopée, cf. lat. melopoeia, gr. melopoiia < gr. melos – cântec, poiein – a face]. Vezi definitia »

HIPERMENORÉE s. f. menstruație foarte abundentă. (< fr. hyperménorrhée) Vezi definitia »

PIORÉE s. f. (Med.) Scurgere de puroi dintr-un focar infecțios. ◊ Pioree alveolară = paradentoză. [Pr.: pi-o-re-e] – Din fr. pyorhée. Vezi definitia »

BRAHIPNÉE s. f. respirație scurtă, sacadată. (< fr. brachypnée) Vezi definitia »

EPOPÉE s. f. 1. poem epic în versuri, de mare întindere, în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, de o deosebită însemnătate pentru viața unui popor; (p. ext.) operă epică de mare amploare; epos. 2. șir de fapte, de întâmplări eroice, glorioase. (< fr. épopée, gr. epopoiia) Vezi definitia »