PERJĂRÍE, perjării, s. f. (Reg.) Livadă de perji; p. gener. prunărie, prunet. [Var.: perjeríe s. f.] – Perj + suf. -ărie. Vezi definitia »

gingíe (gingíi), s. f. – Țesut care învelește rădăcinile și o parte din corpul dinților și a măselelor. – Mr. dzindzie, istr. (žinžire). Lat. gingῑva (Diez, I, 206; Pușcariu 721; Candrea-Dens., 745; REW 3675; DAR), cf. it., prov., port. gingiva (calabr. gringria), fr. gencive, sp. encía. În Trans. de Nord se folosește var. gingină, care explică și istr. Cf. ALR, I, 31. Din rom. provine ngr.τσιντσία (Murnu, Lehnwörter, 45). – Der. îngingia, vb. (a se face bobul de porumb; a prospera, a se îmbogăți). Vezi definitia »

EXULCERÁȚIE s. f. ulcerație superficială, ușoară. (< fr. exulcération) Vezi definitia »

CORTICOTOMÍE s. f. incizie a scoarței cerebrale. (< fr. corticotomie) Vezi definitia »

vanílie (-li-e; s. f., art. vanília (-li-a), g.-d. art. vaníliei; pl. vanílii, art. vaníliile (-li-i-) Vezi definitia »