pahíbă, pahíbe, s.f. (reg.) cusur, defect. Vezi definitia »

MONÉDĂ s.f. Ban de metal sau de hârtie, care are curs legal într-un stat; (curent) ban de metal, mărunțiș. [Var. monetă s.f. / < ngr. moneda, cf. it. moneta, lat. moneta]. Vezi definitia »

INIȚIATÍVĂ s. f. faptul de a propune sau întreprinde primul ceva. ◊ însușirea celui care este înclinat să întreprindă ceva nou din îndemn propriu. (< fr. initiative) Vezi definitia »

CLOCEÁLĂ, cloceli, s. f. Acțiunea de a (se) cloci. – Din cloci + suf. -eală. Vezi definitia »

PARCÉLĂ s.f. Porțiune de teren bine delimitată care face parte dintr-un teren mai întins. [< fr. parcelle]. Vezi definitia »