UNICARPELÁR, -Ă adj. (despre fructe, ovare) cu o singură carpelă. (< fr. unicarpellaire) Vezi definitia »

OMÁR s.m. v. homar. Vezi definitia »

OMOPOLÁR, -Ă adj. (despre mașini electrice) la care sensul magnetic este invariabil. (< fr. homopolaire) Vezi definitia »

SUPRATIPÁR s.n. (Filat.) Inscripție aplicată pe deasupra tiparului obișnuit al unei mărci, cu scopul de a modifica valoarea acesteia sau de a consemna un eveniment; supraimprimare; surșarj. [Pl. -re. / < supra- + tipar]. Vezi definitia »

conăcár, conăcári, s.m. 1. (înv.) demnitar domnesc care se îngrijea de găzduirea domnului când acesta mergea prin țară (apoi a boierilor sau a turcilor care veneau cu misiuni îm țările române). 2. (reg.) fiecare dintre cei doi flăcăi călări care însoțesc pe mire, în ziua nunții, când pleacă după mireasă; tânăr călare în alaiul nunții, colăcer. Vezi definitia »