EJECTÓR s.n. 1. Aparat pentru evacuarea fluidelor dintr-un rezervor. 2. Dispozitiv la armele de vânătoare care servește la aruncarea din țeavă a cartușului percutat. [< fr. éjecteur, germ. Ejektor]. Vezi definitia »

TOCITÓR, -OÁRE, tocitori, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. Muncitor care lucrează la carierele de piatră. 2. S. f. Vas mare de lemn în care se pun fructe la fermentat în vederea fabricării vinului, rachiului etc. – Toci + suf. -tor. Vezi definitia »

PRECORÉCTOR, -OÁRE, precorectori, -oare, s. m. și f. Persoana care face operația de precorectură. [Acc. și: precorectór] – Pre¹- + corector. Vezi definitia »

MINERALIZATÓR, -OÁRE adj., s.m. și n. (Substanță) care favorizează formarea sau cristalizarea unor minerale; care preface un metal în mineral, combinându-se cu el. [Cf. fr. minéralisateur]. Vezi definitia »

EXPLOZÓR, explozoare, s. n. Aparat special pentru aprinderea capselor electrice detonante. – Din fr. exploseur. Vezi definitia »