MÁISTRU, maiștri, s. m. 1. Persoană care are (și practică) o meserie; meșter; meseriaș; (în special) muncitor calificat care conduce de obicei o secție productivă într-o întreprindere sau într-un atelier; maestru. ♦ Persoană iscusită, îndemânatică, abilă, pricepută. 2. Persoană care învață, instruiește pe cineva. – Din germ. Meister. Vezi definitia »

INCASTRU, incastre, s.n. (tehn.) nume dat găurilor de incastrare a două corpuri solide . (din italiană > incastro). Vezi definitia »

MASÁCRU, masacre, s. n. Acțiune sângeroasă îndreptată de obicei asupra unei mulțimi fără apărare; omor (în masă), măcel, carnaj. – Din fr. massacre. Vezi definitia »

doi la metru, trei la chil expr. (glum.) persoană scundă și slabă. Vezi definitia »

TELECÉNTRU s.n. Stație de televiziune. [< rus. telețentr]. Vezi definitia »