ARCÁN¹, arcane, s. n. Laț pentru prinderea sau pentru priponirea vitelor. ◊ Expr. A prinde cu arcanul = (în trecut) a prinde, a lua cu forța în armată; p. ext. a aduce, a lua cu forța. ♦ (Înv.) Funie lungă cu un laț la unul dintre capete, folosită odinioară ca armă de război și de vânat. – Tc. arkan. Vezi definitia »

organ genital de sex feminin Vezi definitia »

șpan (-ni), s. m. – Viceguvernator al unui comitat maghiar, subprefect. Mag. spán, ispán (Candrea; S. Pop, Dacor., VIII, 66). – Der. fișpan, s. m. (Trans., prefect, guvernator), din mag. fő-ispán. Vezi definitia »

tălăbán, tălăbáni, s.m. (reg.) 1. persoană cu laba piciorului mare, care calcă apăsat. 2. om voinic, rezistent. Vezi definitia »

șercán, șercáni, s.m. și șercáne, s.n. (reg.) 1. (s.m.) balaur, șarpe fantastic ce ar purta norii și ar aduce grindina. 2. (s.n.) vânt puternic. 3. (s.n.) zmeu de hârtie. Vezi definitia »