MALACÍE s.f. (Med.) 1. Pierdere a consistenței, ramolire a unui organ sau țesut; ramolisment. 2. Dorință patologică de a ingera alimente picante. [Gen. -iei. / < fr. malacie, cf. gr. malakia – înmuiere]. Vezi definitia »

PELORÍE s.f. (Biol.) Schimbare a formei unui organ. [< germ. Pelorie, cf. gr. peloros – monstruos]. Vezi definitia »

CIANURÍE s. f. eliminare de urină de culoare albastră. (< fr. cyanurie) Vezi definitia »

DEPRECÁȚIE s.f. Figură retorică prin care este implorat cel pe care vrem să-l înduplecăm; implorare. [Gen. -iei, var. deprecațiune s.f. / cf. fr. déprécation, lat. deprecatio]. Vezi definitia »

OSTEOCLAZÍE, osteoclazii, s. f. 1. Operație chirurgicală care necesită sfărâmarea anumitor oase. 2. (Biol.) Proces lent de resorbție osoasă datorită osteoclastelor. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéoclasie. Vezi definitia »