MONOCARPELÁR, -Ă, monocarpelari, -e, adj. (Bot.; despre flori) Care are gineceul format dintr-o singură carpelă. – Din fr. monocarpellaire. Vezi definitia »

VASCULÁR, -Ă adj. 1. Referitor la vasele sanguine ale organismelor. ◊ Sistem vascular = totalitatea venelor, arterelor și vaselor capilare ale unui organism; țesut vascular = țesutul vaselor sanguine. 2. Plante vasculare = plante superioare, având în interiorul lor vase prin care circulă seva. [Cf. fr. vasculaire]. Vezi definitia »

SECUNDÁR, -Ă adj. 1. Care nu vine decât în al doilea rând, de importanță mai mică; accesoriu. ◊ Medic secundar (și s.m.) = medic care, în urma unui concurs este admis să se specializeze într-o clinică; fenomen secundar = fenomen puțin important care apare în cursul unei boli. 2. Care urmează după primul; al doilea. ◊ (Geol.; și s.n.) Era secundară = mezozoic; propoziție secundară = propoziție subordonată, dependentă. // s.n. Ac al ceasornicului care indică secundele. [Var. secondar, -ă adj. / cf. fr. secondaire, lat. secundarius]. Vezi definitia »

VESTIÁR s.n. 1. Garderobă. 2. Încăpere la intrarea într-o casă, unde se află cuierele pentru haine. [Pron. -ti-ar, pl. -re, -ruri. / cf. fr. vestiaire]. Vezi definitia »

ITINERÁR s. n. 1. traseu pe care se desfășoară o călătorie; parcurs. 2. planul de drum al unui vehicul, cu indicarea orelor de trecere prin anumite puncte. (< fr. itinéraire, lat. itinerarium) Vezi definitia »