Definita cuvantului lector
LÉCTOR2, -Ă I. s. m. f. 1. cititor. ◊ cel care citește cu voce tare unei persoane suferinde. 2. persoană care citește într-o editură manuscrisele predate spre publicare și referă asupra lor. 3. ajutor al preotului care citea în timpul slujbei textele edificatoare. II. s. n. 1. aparat pentru redarea unor sunete înregistrate. 2. dispozitiv periferic care permite citirea și introducerea informației de pe o cartelă perforată într-un calculator sau ordinator. (< fr. lecteur, lat. lector)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu lector
CIRCULATÓR adj. aparat ~ = inima și vasele prin care circulă sângele în corpul animal. (< fr. circulatoire, lat. circulatorius) Vezi definitia »
MITRALIÓR s. m. servant al unei mitraliere. (< fr. mitrailleur) Vezi definitia »
SUPERCONDUCTÓR s. n. conductor electric de mare capacitate. (< engl. superconductor) Vezi definitia »
LEGĂTÓR, -OÁRE, legători, -oare, subst. I. S. m. și f. 1. Persoană specializată în legatul cărților. 2. Persoană care leagă snopii. II. S. f. Obiect cu care sau în care se leagă ceva. ♦ Spec. Mănunchi de paie sau de spice cu care se leagă snopii. ♦ Spec. Basma. ♦ Spec. (Înv.) Cravată. ♦ Spec. (Înv.) Fular. – Lega + suf. -ător. Vezi definitia »
CALIBRÓR, -OÁRE adj. Care calibrează. // s.n. 1. Instrument pentru măsurarea diametrului puieților. 2. Aparat pentru sortarea fructelor după mărime. [Cf. fr. calibreur]. Vezi definitia »