IMPUBERTÁTE s. f. stare a acelora care nu au atins vârsta ce presupune aptitudinea fiziologică pentru căsătorie. (< fr. impuberté) Vezi definitia »

MATURITÁTE s. f. Stare de deplină dezvoltare (fizică și intelectuală); calitatea de a fi matur; p. ext. perioadă din viața omului între tinerețe și bătrânețe. ♦ (Biol.) Stare de dezvoltare deplină a unui organ sau a unui organism întreg. ♦ Stare de deplină dezvoltare a unui fruct; coacere. ♦ Fig. Stadiu înaintat de experiență, de însușire a cunoștințelor; seriozitate, profunzime (determinată de vârstă, de experiență). ◊ (Ieșit din uz) Examen de maturitate = bacalaureat. – Din fr. maturité, lat. maturitas, -atis. Vezi definitia »

MICROFÍTE s. n. pl. organisme vegetale de dimensiuni foarte mici; bacterii. (< fr. microphytes) Vezi definitia »

PENALMÉNTE adv. (Rar) Penalicește. – Din fr. pénalement. Vezi definitia »

PARTINITÁTE s. f. Faptul de a aparține unui partid, unei ideologii, unui curent. – Partin[ic] + suf. -itate. Vezi definitia »