catechísm (-me), s. n. – Expunere a principiilor religiei creștine. – Var. catehism, (înv.) catihis. Mr. catehisie. Lat. catechismus (sec. XVI), datorită predicatorilor Reformei (cf. DAR). Var. catehism se explică prin pronunțarea cuv. ngr. ϰατηχισμός; catihis provine direct din ngr. ϰατńχησις, sec. XVIII (Gáldi 162). – Der. catechiza, vb., din fr. catéchiser; catihet, s. m., din ngr. ϰατηχητńς; catehisi (var. catihisi), vb., din ngr. ϰατηχίζς; catihisie (var. catehisie), s. f. Vezi definitia »

PRAGMATÍSM s. n. Curent filozofic idealist care, negând adevărul obiectiv, proclamă drept unic criteriu al adevărului numai ceea ce este util și avantajos din punct de vedere practic. – Fr. pragmatisme. Vezi definitia »

NAȚIONALÍSM s. n. Doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor și aspirațiilor naționale. [Pr.: -ți-o] – Din fr. nationalisme. Vezi definitia »

DEMORFÍSM s. n. Proces de descompunere și de distrugere a rocilor solide. – Din fr. démorphisme. Vezi definitia »

OFÍSM s. n. sectă, doctrină a ofiților². (< ofi/t/- + -ism) Vezi definitia »