PATOMORFOLOGÍE s.f. Anatomie patologică. [Gen. -iei. / < pato- + morfologie]. Vezi definitia »

STATÚIE, statui, s. f. Sculptură care reprezintă, în trei dimensiuni, imaginea integrală a unor ființe, a unor figuri alegorice etc., expusă de obicei într-un spațiu deschis. ◊ Expr. (Ir. sau prin exagerare) A ridica (cuiva) o statuie = a) a-și arăta recunoștința (față de cineva); b) a aduce (cuiva) laude superlative. [Pr.: -tu-ie. – Var.: (înv.) státuă s. f.] – Din fr. statue. Cf. lat. statua. Vezi definitia »

FARMACOFILÍE s. f. tendință (patologică) de a lua medicamente. (< fr. pharmacophilie) Vezi definitia »

LUNÁȚIE s.f. Interval de timp (circa 29 de zile) scurs între două faze identice ale Lunii; lună siderală. [Gen. -iei, var. lunațiune s.f. / < lat. lunatio]. Vezi definitia »

FONOGENÍE s. f. însușirea de a fi fonogen. (< fr. phonogénie) Vezi definitia »