MOLARITÁTE s. f. concentrație a unei soluții dată de numărul de moli¹ dizolvați într-un litru de solvent. (< fr. molarité) Vezi definitia »

ELECTROCAPILARITÁTE s. f. fenomen care se produce atunci când, în polarizarea electrozilor, unul dintre aceștia este constituit dintr-un menisc de mercur. (< fr. électrocapillarité) Vezi definitia »

STICLÉTE, sticleți, s. m. 1. Mică pasăre cântătoare cu penele viu colorate cu roșu, negru, alb și galben (Carduelis carduelis). ◊ Expr. A fi cu (sau a avea) sticleți (în cap) sau a-i cânta (cuiva) sticleții (în cap) = a avea idei bizare, toane; a fi țicnit, nebun. A-i scoate (cuiva) sticleții din cap = a face pe cineva să renunțe la ideile extravagante, a-l lecui de toane, de capricii. 2. (Arg.) Epitet dat în trecut unui sergent de stradă, unui funcționar al poliției. [Var.: (pop.) stigléte, stigléț s. m.] – Din scr. steglic, bg. stiglic. Vezi definitia »

TRIMÉTE vb. III v. trimite. Vezi definitia »

ADITIVITÁTE s. f. Proprietate a unei mărimi, a unei constante, a unei funcții etc. de a fi aditivă (1). – Aditiv + suf. -itate. Vezi definitia »