CULÁTĂ s.f. Partea dinapoi a țevii unei guri de foc; chiulasă (2) [în DN]. [< it. culatta]. Vezi definitia »

CÁLĂ² s. f. plantă ornamentală cu flori mari, roșii sau albe. (< germ. Kalla, lat. calla) Vezi definitia »

BRIGANTÍNĂ, brigantine, s. f. Navă cu pânze de dimensiuni mici, cu două catarge. ♦ Pânză de corabie de formă trapezoidală, fixată de catargul acestei nave. – Din fr. brigantin(e). Vezi definitia »

crácoviță, crácovițe, s.f. (reg.) manta țărănească; ghebă (ghibă). Vezi definitia »

CANÉTĂ s. f. țeavă pe care se înfășoară firele în suveică. (< fr. canette) Vezi definitia »