SÁTEM s. n. limbă indo-europeană care a păstrat în evoluția ei sunetul s înaintea vocalelor e și i. (< germ. Satem/sprache/) Vezi definitia »

hem conj. și adv. (înv.) sau, fie, fie; tot. Vezi definitia »

STEM s.n. (Mar.) Acord de angajare a unei nave prin care armatorul se obligă să efectueze transportul, se hotărăsc data și locul încărcării, cantitatea de încărcat rămânând eventual a se stabili ulterior. [< engl. stem]. Vezi definitia »

ghiudem, ghiudemuri s. n. penis. Vezi definitia »

FONÉM s. n. cea mai mică unitate fonică sau sonoră a unei limbi, având funcția de a alcătui și de a deosebi între ele cuvinte sau forme gramaticale ale unuia și aceluiași cuvânt. (< fr. phonème) Vezi definitia »