INTERCHINÉZĂ s. f. interval între două diviziuni succesive ale nucleului celular. (< fr. intercinèse) Vezi definitia »

SOCIOLINGVÍSTICĂ s.f. Disciplină care studiază relațiile între limbă, cultură și societate. [Gen. -cii. / cf. fr. sociolinguistique, engl. sociolinguistics, it. sociolinguistica]. Vezi definitia »

SINOSTÓZĂ s. f. Sutură a oaselor craniene. – Din fr. synostose. Vezi definitia »

TĂRẤȚĂ, tărâțe, s. f. (Mai ales la pl.) 1. Înveliș al grăunțelor de grâu, de porumb etc. zdrobit prin măcinare și separat de făină la cernut. ◊ Expr. Scump la tărâțe și ieftin la făină, se spune despre cel care este zgârcit la cheltuieli mărunte, dar risipitor când nu trebuie. (Reg.) A face (pe cineva) tărâțe = a rupe în bucăți, a omorî (pe cineva). (Reg.) A se dedulci ca calul la tărâțe = a se deprinde cu binele. 2. Rumeguș (de lemn). 3. (Reg.) Mătreață (a pielii). – Din bg. trici, scr. trice. Vezi definitia »

flocoșíță s.f. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »