ROTÁȚIE s. f. 1. mișcare a unui corp în jurul unui punct fix sau al unei axe. 2. (mat.) transformare biunivocă a planului sau a spațiului în el însuși determinată de un punct fix (centru) sau de o dreaptă (axă), printr-o rotație (1) păstrând unghiurile și distanțele; rotor (2). 3. mișcare a corpurilor cerești în jurul axei proprii. 4. schimbare alternativă. ♦ ă capitalului = circuitul fondurilor de producție în sfera producției și a circulației. ◊ alternare metodică pe același teren a plantelor care se cultivă într-un asolament. ◊ schimb alternativ de persoane sau de echipe în cursul unei activități. (< fr. rotation, lat. rotatio, germ. Rotation) Vezi definitia »

IRIDOSCOPÍE s.f. (Med.) Examinare a irisului cu ajutorul iridoscopului. [Gen. -iei. / < fr. iridoscopie]. Vezi definitia »

CONGRATULÁȚIE s.f. (Fam.) Congratulare, felicitare. [Gen. -iei, var. congratulațiune s.f. / cf. it. congratulazione, fr. congratulation]. Vezi definitia »

ALGODISTROFÍE s. f. denumire generică pentru sindroamele algice însoțite de tulburări trofice sau vasomotorii. (< fr. algo-dystrophie) Vezi definitia »

CURTENÍE s. f. (Rar) Amabilitate, politețe; curtoazie. – Curtean + suf. -ie. Vezi definitia »