PÓPOL s. m. v. popor. Vezi definitia »

SOL⁴ s. m. inv. (muz.) 1. treapta a cincea a gamei diatonice; sunetul și nota corespunzătoare. 2. coarda, clapa unui instrument care dă acest sunet. 3. denumirea uneia dintre chei. (< it., fr. sol) Vezi definitia »

TUBÍCOL, -Ă adj. (despre unele anelide, larve etc.) care trăiește în tuburi pe care le construiește. (< fr. tubicole) Vezi definitia »

CABRIÓL s.n. Tip de picioare ale unei mobile în dublă curbură. [Pron. -bri-ol. / < fr. cabriole]. Vezi definitia »

SPECTÁCOL s.n. 1. Reprezentație de teatru; (p. ext.) orice reprezentație dată pentru public. ♦ A se da în spectacol = a atrage atenția printr-o purtare nepotrivită, a se face de râs. 2. Priveliște, întâmplare care atrage privirile sau atenția. [< lat. spectaculum, cf. fr. spectacle, it. spettacolo]. Vezi definitia »