agabaníu s.n. (înv.) stofă scumpă orientală pentru turbane. Vezi definitia »

piligíu, piligíi, s.m. (înv. și fam.) om bețiv. Vezi definitia »

bíu s. m. – Abundență, belșug. – Var. biv. Mag. bő(v). Înv. (sec. XVII), azi înlocuit de belșug (‹ bivșug). – Der. bios, adj. (abundent, copios); biușag, s. n. (abundență), din mag. bővseg (Lőwe 41; Gáldi, Dict., 85); ambele înv. Cf. belșug. Vezi definitia »

parlagíu (parlagíi), – Măcelar (care tranșează carnea). Tc. parlaci (Șeineanu, II, 283), din par(a)lamak „a rupe în bucăți”. Vezi definitia »

cobeccíu, cobeccíi, s.m. (înv.) servitor sau gardian al Seraiului turcesc. Vezi definitia »