SCABIÓS, -OÁSĂ adj., s. m. f. (bolnav) de scabie. (< fr. scabieux, lat. scabiosus) Vezi definitia »

TÓLOS s. n. 1. mormânt preistoric rotund, acoperit cu o cupolă. 2. (ant.) templu circular. (< fr., gr. tholos) Vezi definitia »

înfulecos, -oasă, înfulecoși, -oase adj. (glum.) mâncău, bulimic. Vezi definitia »

VICIÓS, -OÁSĂ adj. 1. Defectuos. ◊ (Log.) Cerc vicios = eroare de logică constând în a demonstra o teză cu ajutorul alteia, care trebuie să fie ea însăși demonstrată. ♦ (Fig.) Stricat, depravat, corupt. 2. (Jur.; despre acte, dispoziții etc.) Care are vicii de formă sau de fond; greșit, defectuos. [Pron. -ci-os. / cf. fr. vicieux, it. vizioso, lat. vitiosus]. Vezi definitia »

USTURICIÓS, -OÁSĂ, usturicioși, -oase, adj. (Reg.) Usturător. – Din ustura + suf. -ic-ios. Vezi definitia »