MANDATÁ vb. I. tr. A dispune, a ordonanța plătirea unei sume. ♦ A încredința cuiva un mandat; a împuternici. [< fr. mandater]. Vezi definitia »

ÎNHOBOTÁ, înhobotez, vb. I. Tranz. (Reg.) A pune hobotul pe capul miresei, la cununie. – Din în- + hobot. Vezi definitia »

vita de tip domestic, care des scrie replici pe forum.md Vezi definitia »

COEXISTÁ vb. intr. a exista simultan sau împreună cu cineva sau ceva. (< fr. coexister) Vezi definitia »

REPURTÁ¹, repórt, vb. I. Tranz. și refl. (Rar) A-și îndrepta gândul asupra unor oameni, idei, fapte din trecut; a se întoarce cu mintea înapoi. – Din fr. réporter (după purta). Vezi definitia »