NĂTÂNGÍ, nătângesc, vb. IV. Refl.. 1. (Rar) A deveni nătâng (1); a se prosti, a se tâmpi. 2. (Pop.) A se încăpățâna, a se îndărătnici; a se îndârji, a se înverșuna. – V. nătâng. Vezi definitia »

jagi s.m. pl. (reg.) viermi. Vezi definitia »

sălângí, sălângésc, vb. IV refl. (reg.) a se înțepa (cu o așchie). Vezi definitia »

AGRI DAGI v. Ararat. Vezi definitia »

CAPETINGI (CAPEȚIENI), dinastie de regi ai Franței, întemeiată de Hugo Capet; în linie directă au domnit între 987 și 1328, iar în linie colaterală pînă în 1848 (cu întreruperi). Vezi definitia »