des- – Pref. care intră în compunerea a numeroase cuvinte de orice proveniență (lat. desface; sl. despăgubi; fr. descentraliza; etc.) pentru a indica o acțiune contrarie celei indicate de cuvîntul primitiv. Lat. dĭs-, cf. it. dis-, fr. dés-, sp. des-. Pref. verbal, încă activ. Nu se menționează în continuare decît cuvintele la care este de presupus că respectiva compunere cu dis- este anterioară rom.; în celelalte cazuri, cf. cuvîntul de bază. Modern se scrie dez- înainte de b, d, l, m, n, r, v. Utilitatea acestei inovații pare discutabilă, iar diferența de pronunțare a pref., de ex., în descompunere și în desbate, este de nesesizat pentru majoritatea vorbitorilor rom. Este evident, pe de altă parte, că timbrul Z nu este propriu cons. în discuție, ci introdus de cea următoare, și că grafii ca dezlipi sau dezvoltat nu sînt transcrieri mai fidele decît deslipi sau desvoltat. Vezi definitia »

Manipulates <a href=„http://buy-cheap-acomplia-online.webgarden.com”>acomplia buy</a> operate Vezi definitia »

ČESKÝ LES, denumirea cehă a masivului Pădurea Boemiei. Vezi definitia »

LÉBES s. n. (ant.) vas larg de metal, de forma unui lighean, cu toarte pe margine. (< lat., gr. lebes) Vezi definitia »

HÉRPES s.n. Boală de piele manifestată prin apariția unor grupuri de bășicuțe cu lichid, localizate mai ales în jurul gurii, al nasului și al organelor genitale. [Pl. -suri. / < fr., gr. herpés]. Vezi definitia »