IEZUITÍSM s.n. Concepția morală și politică a iezuiților. ♦ (Fig.) Lipsă de scrupule în acțiune, în activitate; ipocrizie, fățărnicie. [< fr. jésuitisme]. Vezi definitia »

CARTÍSM s. n. Mișcare a muncitorilor englezi, desfășurată în deceniile 4 și 5 ale sec. XIX, cu scopul de a obține satisfacerea unor revendicări economice și politice. – Din engl. Chartism, fr. chartisme. Vezi definitia »

IDONEÍSM s. n. Curent filozofic epistemologic relativist și neoraționalist care își confruntă permanent principiile cu experiența. – Din fr. idoneisme. Vezi definitia »

IOTACÍSM s. n. 1. folosire frecventă a sunetului i într-o limbă; iotacizare. ◊ aliterație constând în repetarea lui i consonantic. 2. evoluție a unei vocale sau a unui diftong spre i. (< fr. iotacisme) Vezi definitia »

REVOLUȚIONARÍSM s.n. Ideologie, atitudine revoluționară, spirit revoluționar. [< germ. Revolutionarismus]. Vezi definitia »