malíc (malícuri), s. n. – Inflație a beregatei. Var. melic. Sb., slov. malik „spiriduș” (Tiktin). Mai puțin probabilă der. propusă de Cihac, II, 514, din mag. mirigy „glandă”. Vezi definitia »

PARALÁCTIC, -Ă, paralactici, -ce, adj. Care aparține paralaxei, privitor la paralaxă, de paralaxă. – Din fr. parallactique. Vezi definitia »

PRAGMÁTIC, -Ă adj. 1. Referitor la pragmatism; bazat pe pragmatism. ♦ (Peior.) Care ia drept criteriu al adevărului valoarea practică. 2. Bazat pe studierea faptelor. 3. (Ist.) Pragmatica sancțiune = lege care emană de la parlament sau de la suveran, cu privire la o importantă problemă laică sau religioasă. [Cf. fr. pragmatique, lat. pragmaticus < lat., gr. pragma – afacere]. Vezi definitia »

ACÉTIC, -Ă, acetici, -ce, adj. (În expr.) Acid acetic = acid organic produs sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic și care dă oțetului gustul acru. Fermentație acetică = fermentație care dă naștere oțetului. Aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înțepător, folosit în industria chimică de sinteză. – Fr. acétique. Vezi definitia »

POLÍNIC, -Ă adj. referitor la polen. (< fr. pollinique) Vezi definitia »