PREFORMÁȚIE s.f. (Înv.) Conformație moștenită; predispoziție; preformism. [Gen. -iei, var. preformațiune s.f. / cf. fr. préformation, engl. preformation, germ. Präformation, it. preformazione]. Vezi definitia »

SUBINVOLÚȚIE s. f. regresiune patologică care se petrece mai încet decât în mod normal. (< fr., engl. subinvolution) Vezi definitia »

INFORMÁȚIE s. f. 1. știre, veste, comunicare. ◊ lămurire asupra cuiva sau a ceva; totalitatea materialului de informare și de documentare; izvor, sursă. 2. noțiune centrală a teoriei comunicațiilor și a ciberneticii, desemnând elementele noi în raport cu cunoștințele prealabile, cuprinse în structura unui mesaj, în semnificația unui simbol. ♦ teoria ĩ = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale canalelor de transmisie și ale instalațiilor de păstrare și de prelucrare a informațiilor. 3. ~ genetică = totalitatea materialului genetic dintr-o celulă. (< fr. information, lat. informatio) Vezi definitia »

stocăríe s.f. (reg.; cu sens colectiv) lemnărie (la casă). Vezi definitia »

JALUZÍE s. f. (Franțuzism înv.) Gelozie. – Din fr. jalousie. Vezi definitia »