CRETÍN, -Ă, cretini, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de cretinism; imbecil, idiot. ♦ (Om) stupid, absurd. – Din fr. crétin. Vezi definitia »

CINCÍN s. n. inflorescență cimoasă la care ramurile secundare se dezvoltă în planuri diferite și numai în același sens. (< fr. cincinne) Vezi definitia »

debrețín (debrețíni), s. m. – Cîrnat asemănător cu un crenvurșt. Mag. Debreczen, nume al unui oraș din Ungaria. Vezi definitia »

bogasin, bogasini s. m. om bogat. Vezi definitia »

FLAMÍN, flamini, s. m. Preot cu atribuții speciale în vechea Romă, care slujea fie 3 zeități principale, fie alte 12 divinități mai mici. – Din fr. flamine, lat. flamen, -inis. Vezi definitia »