Definita cuvantului mormăit
MORMĂÍT1, mormăituri, s. n. Faptul de a mormăi; mormăială, mormăitură; sunete caracteristice pe care le scoate ursul sau, p. ext., alte animale. ♦ Rostire nedeslușită, pe ton coborât, a cuvintelor (arătând nemulțumire). – V. mormăi.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mormăit
SUFÍT s.m. (Liv.) Scriitor care a expus sufismul. [< fr. soufite]. Vezi definitia »
NEPRECUPEȚÍT, -Ă, neprecupețiți, -te, adj. Care este fără rezerve, fără condiții; necondiționat. – Ne- + precupețit. Vezi definitia »
GABARÍT s. n. 1. contur poligonal care limitează dimensiunile maxime admisibile ale unui profil. ◊ greutate care depășește limita maximă admisă sau pe cea normală. ♦ ~ de încărcare = instalație specială care marchează limitele permise pentru încărcătura vagoanelor de marfă deschise. 2. model după care se fasonează unele piese în construcțiile de nave sau de piese de artilerie. 3. (fam.) dimensiune, statură. (< fr. gabarit) Vezi definitia »
CINCHÍT, -Ă, cinchiți, -te, adj. (Reg.) Ghemuit (pe vine). – V. cinchi. Vezi definitia »
INFINÍT, -Ă I. adj. care nu are sfârșit, limite; fără margini; nemărginit, nemăsurat. II. s. n. (fil.) însușirea materiei de a fi nelimitată și inepuizabilă în spațiu și timp. III. s. m. (mat.) mărime care nu este finită. (< lat. infinitus, fr. infini) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z