gogoașă, gogoși s. f. 1. minciună, exagerare. 2. (intl., înv.) casă, locuință; cameră. Vezi definitia »

dîrstă (dấrste), s. f. – Piuă de bătut. – Var. drîstă. Mr. drișteală, megl. drușteală. Bg. drăsta (Skok 67, cf. Conev 82; Candrea), din sl. tresti „a amesteca, a agita” (după Tiktin, din sl. drati „a sfîșia”); cf. bg. drăstĕlo, de unde mr., megl., ngr. δριστέλλα, alb. dërstiljë. După Meyer 65, de la un lat. *tersile, de la tergere, ipoteză improbabilă. – Der. dîrstar, s. m. (piuar); dîrștină, s. f. (cămașă de penitență), cuvînt înv. (sec. XVII), cu suf. esl. -ščina, cf. goștină (‹ sl. gore – ščina), boștină, ploștină, etc. Vezi definitia »

URZICÚȚĂ, urzicuțe, s. f. Diminutiv al lui urzică. – Urzică + suf. -uță. Vezi definitia »

CANÁSTĂ s.f. Joc de cărți de origine sud-americană, asemănător cu rummy. ♦ Grup de cel puțin șapte cărți de aceeași valoare, care constituie seria tipică a acestui joc. [< fr., sp., it. canasta]. Vezi definitia »

PUNTÍȚĂ, puntițe, s. f. 1. Puntișoară. 2. Interval aflat între găurile țevilor la o placă tubulară a unei căldări de aburi. – Punte + suf. -iță. Vezi definitia »