ASPIRATÓR², -OÁRE, aspiratori, -oare, adj. Care aspiră (1). – După fr. aspirateur. Vezi definitia »

ÎNSPĂIMÂNTĂTÓR, -OÁRE, înspăimântători, -oare, adj. Care provoacă spaimă; îngrozitor, înfricoșător, fioros, groaznic, înfiorător. ♦ (Adverbial, urmat de prep. „de”) Extrem de... – Înspăimânta + suf. -ător. Vezi definitia »

AZIGOSPÓR s. m. spor rezultat din diviziunea directă a unui gamet. (< fr. azygospore) Vezi definitia »

GLADIATÓR s. m. (în Roma antică) luptător (sclav, prizonier sau criminal) în spectacolele publice, care lupta în arenă cu alt gladiator sau cu fiare sălbatice. (< fr. gladiateur, lat. gladiator) Vezi definitia »

INSPÉCTOR, -OÁRE, inspectori, -oare, s. m. și f. Persoană împuternicită să inspecteze, să controleze activitatea unei persoane, unei instituții etc. – Din rus. inspector. Cf. lat. inspector, fr. inspecteur. Vezi definitia »