BARONARCÓZĂ s.f., g.-d.art. baronarcozei Vezi definitia »

CIOPLEÁLĂ, ciopleli, s. f. (Rar) Cioplire. – Ciopli + suf. -eală. Vezi definitia »

BERJÉRĂ s. f. fotoliu larg și adânc, cu spătar înalt, ușor prelungit lateral. (< fr. bergère) Vezi definitia »

ÎNGURZITÚRĂ, îngurzituri, s. f. (Reg.) Încrețitură, creț. – Îngurzi + suf. -tură. Vezi definitia »

veácă (véci), s.f. – 1. Cerc, inel de lemn, mai ales la roata morii sau la sită. – 2. Cingătoare. – 3. Bordură, chenar, margine. – 4. Formă, tipar. Sl. (rus.) vĕko „vas din scoarță” (Candrea). În Olt. și Trans. – Der. veșcă, s.f. (cerc, inel), din sl. vĕčko (Cihac, II, 454; Tiktin), cf. pol. wiecko, mag. véska „ladă”; văcălie (var. vășcălie), s.f. (cerc, cingătoare; margine; ciuperci, Fomes pinicola, Trametes suaveolens, Polzporus betulinus), de la veacă cu suf. -lie, și var. contaminată cu veșcă. Bășcălie, s.f. (glumă de prost gust) ar putea fi același cuvînt. – Din rom. provine rut. vakelija, vekelija „iască”. Vezi definitia »