Definita cuvantului magnetofon
MAGNETOFÓN s. n. aparat de înregistrare și redare electromagnetică a sunetelor cu ajutorul unei benzi subțiri de oțel, sau de material plastic, acoperită cu un strat fin de substanță feromagnetică. (< fr. magnétophone)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu magnetofon
AUDIOFÓN s. n. aparat acustic la hipoacuzici pentru amplificarea sunetelor. (< fr. audiophone) Vezi definitia »
PIÓN, pioni, s. m. 1. Fiecare dintre cele șaisprezece piese de cea mai mică valoare de la jocul de șah, așezate, la începutul partidei, înaintea celorlalte piese. 2. Fig. Luptător pentru o cauză, pentru o idee nouă, exponent al unei concepții noi. [Pr.: pi-on] – Din fr. pion. Vezi definitia »
POSTILIÓN, postilioni, s. m. (Livr.; înv.) Surugiu care conducea un poștalion. [Pr.: -li-on] – Din fr. postillon. Vezi definitia »
TECNETRÓN, tecnetroane, s. n. Tranzistor de construcție specială folosit ca amplificator de tensiune la frecvență foarte înaltă. – Probabil din fr. Vezi definitia »
INTERFÓN s. n. sistem de comunicații care permite convorbiri numai între posturi interioare; aparat de intercomunicație în avioane; intercom. (< fr. interphone) Vezi definitia »