STUP, stupi, s. m. 1. Adăpost natural sau special confecționat pentru albine, unde acestea trăiesc în familii, formează fagurii și depun mierea; p. ext. adăpostul împreună cu albinele și cu fagurii; știubei. ◊ Expr. A fi (bogat) ca un stup sau a fi (ori a se face) stup de bani = a fi (sau a deveni) foarte bogat, a aduna multă avere. 2. Totalitatea albinelor dintr-un stup (1); familie de albine. – Lat. *stypus. Vezi definitia »

zup interj. Vezi definitia »

PU-PÚP interj. v. pu-pu-pup. Vezi definitia »

PU-PU-PÚP interj. Cuvânt care imită strigătul pupezei. [Var.: pu-púp interj.] – Onomatopee. Vezi definitia »

știup² s.n. (reg.) oaie mică și cu lâna scurtă. Vezi definitia »