POJGHÍȚĂ, pojghițe, s. f. 1. (Adesea fig.) Strat subțire care se formează la suprafața unui lichid; p. ext. strat care acoperă un obiect sau se depune pe suprafața lui. ♦ Spec. Crustă formată de o rană. 2. Înveliș subțire (exterior) al unor legume sau fructe; coajă, scoarță a unor copaci sau a unor fructe. [Acc. și: pójghiță] – Et. nec. Vezi definitia »

tiflă, tifle s. f. 1. gest de batjocură constând în în fluturarea mâinii cu degetul mare lipit de vârful nasului. 2. (intl.) informator, denunțător. Vezi definitia »

ANTÍCĂ, antice, s. f. (Înv.) Obiect de artă din antichitate. – Fr. antique. Vezi definitia »

ANAFORÉZĂ s. f. migrație a soluțiilor coloidale spre anod sub acțiunea curentului electric. (< fr. anaphorèse) Vezi definitia »

TELEBUSÓLĂ s.f. Busolă ale cărei indicații sunt transmise de la distanță unor instrumente indicatoare așezate la bordul unui avion; telecompas. [< tele- + busolă]. Vezi definitia »