Definita cuvantului manevră
MANÉVRĂ s. f. 1. manevrare. 2. (pl.) pregătire tactică a trupelor terestre sau a flotei în condiții asemănătoare cu cele de pe câmpul de luptă. 3. totalitatea operațiilor de compunere și de descompunere a treburilor, de conducere a unei nave etc. 4. parâmă la fixarea și manevrarea velelor, la legarea catargelor etc. 5. (fig.) uneltire, intrigă, mașinație. (< fr. manoeuvre)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu manevră
BĂCUIÁȚĂ, băcuiețe, s. f. (Reg.) Față de pernă folosită ca desagă. [Pr.: -cu-ia-] – Et. nec. Vezi definitia »
PARAFIMÓZĂ s. f. complicație a unei fimoze în care inelul prepuțial strangulează glandul la bază. (< germ. Paraphimose) Vezi definitia »
váscă s. f., g.-d. art. váscei; pl. vásce Vezi definitia »
chiriélă s.f. (înv.) 1. droaie, grămadă, mulțime. 2. litanie. 3. (fig.) înșirare lungă de lucruri plicticoase sau supărătoare. Vezi definitia »
BEȘICOÁSĂ (‹ beșică „bășică”) s.f. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, înalt de 2-3 m, cu frunze imparipenat-compuse, flori galbene dispuse în raceme axiliare și fructe păstăi („Colutea arborescens”). Vezi definitia »