FASCIÁȚIE s.f. Anomalie la plante în care unele organe se lățesc sau poartă numeroase apendice. [Pron. -ci-a-, gen. -iei. / < fr. fasciation]. Vezi definitia »

TELEDIAFONÍE s. f. diafonie (1) percepută în receptorul telefonic de la capătul opus aceluia de la care provine semnalul perturbator. (< fr. télédiaphonie) Vezi definitia »

LIMFADENECTOMÍE s. f. ablațiune a ganglionilor limfatici. (< fr. lymphadénectomie) Vezi definitia »

democrațíe (democrațíi), s. f. – Formă de organizare și conducere a unei societăți în care poporul își exercită direct puterea. Fr. démocratie, și înainte (sec. XVIII) din gr. δημοϰρατεία (Ga'ldi 172). – Der. (din fr.) democrat, adj.; democratic, adj.; democratiza, vb. Vezi definitia »

CENESTEZÍE s.f. Senzație vagă rezultată din informațiile provenite de la organele interne; sensibilitate care reflectă propria existență corporală. [Gen. -iei. / < fr. cénesthésie, cf. gr. koinos – comun, aisthesis – simțire]. Vezi definitia »