IZRAELÍT, -Ă, izraeliți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană de religie mozaică; p. restr. evreu. 2. Adj. Evreiesc [Pr.: -ra-e-] – Din fr. israélite. Vezi definitia »

SIENÍT s. n. rocă intruzivă granitică, din feldspați, hornblendă, augit și biotit. (< fr. syénite) Vezi definitia »

SORMAÍT s. n. Aliaj dur turnat pe bază de fier-crom, care conține și alte elemente precum și anumite cantități de carbon. – Et. nec. Vezi definitia »

OTOLÍT s.n. (Biol.) Numele unor mici grăunțe calcaroase care se găsesc în endolimfă și care, prin excitarea terminațiilor nervoase, determină echilibrul. [< fr. otolithe, cf. gr. ous – ureche, lithos – piatră]. Vezi definitia »

MINORÍT s.m. Călugăr franciscan. [< germ. Minorit, it. minorita, cf. fr. minorite, lat. minores fratres]. Vezi definitia »