Definita cuvantului manierism
MANIERÍSM s. n. 1. lipsă de naturalețe în comportare, afectare, afișare a unui mod de a fi altfel decât în realitate. ◊ ansamblu de procedee și mijloace de expresie formaliste în realizarea unei opere literare sau artistice, care cultivă eleganța și rafinamentul, jocul nelimitat al fanteziei. 2. formă de artă practicată mai ales în Italia în sec. XVI și XVII, prin efecte picturale rafinate, adresându-se unei minorități cultivate în materie artistică și literară. 3. comportament gestual afectat, la unii schizofrenici. (< fr. maniérisme)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu manierism
COMUNITARÍSM s.n. Caracter comunitar. [Cf. fr. communitarisme]. Vezi definitia »
CONJUNCTURALÍSM s. n. Tendință de a utiliza diverse împrejurări favorabile (pentru satisfacerea unor interese). – Conjuctură + suf. -(al)ism. Vezi definitia »
MORFINÍSM s. n. Intoxicație provocată de folosirea excesivă a morfinei. – Din fr. morphinisme. Vezi definitia »
ȘINTOÍSM s. n. religie tradițională a japonezilor, religia de stat până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, caracterizată prin animism, venerarea Soarelui ca divinitate principală și prin cultul spiritelor strămoșilor, al eroilor și al mikadoului. (< fr. shintoïsme) Vezi definitia »
SEISM2(O)-, -SEÍSTĂ elem. „cutremur”, „vibrație”, „seism” (1). (< fr. séism/o/-, -séiste, cf. gr. seismos, seistes) Vezi definitia »